Pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși serbează Boboteaza. Conform simbolisticii biblice, Boboteaza marchează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan. Episodul este asociat cu prima împrejurare în care se revelează Treimea divină.
Fiul este botezat în prezența Sfântului Duh reprezentat de un porumbel. Iar în văzduh, Tatăl ceresc veghează asupra procesiunii. Mitică rămâne imaginea celui care va deveni Ioan Botezătorul, care se face remarcat prin modestia și umilința cu care săvârșește botezul.
Boboteaza are în centru Agheasma, Apa Sfințită cu ocazia acestei zile de sărbătoare.
În marile orașe precum București, Constanța, Iași, Galați slujbele pentru sfințirea Apei adună mii de credincioși, iar de multe ori aceștia ajung să se îmbulzească pentru a pune mâna pe o sticlă de Agheasmă.
Tot în această zi, preotul aruncă o cruce în apă, iar temerarii se aruncă pentru a scoate obiectul sfânt din apa rece.
În conștiința populară românească, Boboteaza ocupă un loc aparte. Astfel s-au născut numeroase tradiții și obiceiuri.
Numărul de tradiții și obiceiuri ce înconjoară această mare zi din calendar este proporțional cu cel al superstițiilor legate de ce nu e bine să faci pe 6 ianuarie.
Ce nu ai voie să faci de Boboteaza?
1. Cea mai importantă regulă este că de Bobotează nu se spală rufe. În tradiția creștin-ortodoxă, în această zi, toate apele sunt sfințite. De aceea, apa nu poate fi folosită la spălatul hainelor și apoi aruncată.
2. Boboteaza interzice certurile. Fiind zi de mare bucurie, obiceiul impune o atmosferă placută și armonioasă în orice locuință. Bătrânii spun că certurile de Bobotează vor fi la fel de aprige ca frigul de afară, pe tot parcursul anului.
3. De Bobotează nu se împrumută lucruri. Nici bani, nici obiecte. Așa cum nici înainte de Revelion nu este recomandat să fie împrumutate lucruri pentru că obiceiul se va păstra tot restul anului nou. Aceeași regulă funcționeaza și pentru Bobotează.
4. În satele tradiționale, bucatele pregătite nu se servesc până nu sunt sfințite de preot. Este considerat semn rău și aducător de ghinion dacă preparatele nu sunt binecuvântate înainte de a fi mâncate.
5. În Ajun de Bobotează nu se mănâncă nimic. Postul negru este o tradiție cu vechi rădăcini pe plaiurile mioritice. Se spune că cine postește negru în ziua de 5 ianuarie va fi ferit de necazuri și probleme tot restul anului.
De ce nu se strică Agheasma
Agheasma este elementul cel mai important al sarbatorii de Boboteaza. Preotii spun ca Apa Sfintita are proprietati miraculoase si nu se strica.
Agheasma nu se strica datorita argintului folosit la sfintire. Argintul, introdus chiar pentru scurta vreme in apa, omoara bacteriile de putrefactie si algele microscopice care se afla in ea sau creeaza un mediu in care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este si el cunoscut ca fiind o planta cu proprietati antiseptice. Cele doua fac ca agheasma sa se conserve mult mai bine.
Despre agheasma mare se spune ca are proprietati tamaduitoare. Preotii folosesc apa sfintita in slujbele de botez, la sfintirea bisericilor, la curatarea fantanilor, la scoaterea raului sau a vraijilor din oameni, la exorcizari, la sfintirea caselor, a viilor infestate sau a hainelor bisericesti.Se spune ca aghiasma poarta harul Duhului Sfant si a savarsit adevarate minuni, vindecand chiar credinciosii de boli grave si aparandu-i de rele.
Agheasma curata sufletul si trupul de pacate si alunga gandurile rele. Preotii spun ca enoriasii care sufera de boli trupesti trebuie sa posteasca si sa bea agheasma in fiecare zi pe nemancate, dupa rugaciune, si sa isi faca semnul crucii de trei ori. sursa:Stiritv