Pe 8 iunie, a doua zi de Rusalii, Lunea Duhului Sfant. Traditii si superstitii

Pe 8 iunie, in a doua zi de Rusalii, crestinii ortodocsi sarbatoresc Lunea Sfantului Duh. Sarbatoarea de Rusalii este cunoscuta si sub denumirea de Pogorarea Sfantului Duh, in calendarele romanesti aceasta zi fiind trecuta ca sarbatoarea Sfintei Treimi.

In a doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh, a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”.

Insa, in calendarele romanesti, aceasta zi este trecuta ca sarbatoare a Sfintei Treimi.

La sinodul II ecumenic, tinut in anul 381 la Constantinopol, a fost respinsa invatatura lui Macedonie, care afirma ca Sfantul Duh este o „creatura”. Aici s-au alcatuit celelalte articole din Crez si s-a marturisit ca Sfantul Duh purcede din Tatal si „este impreuna cu Tatal si cu Fiul inchinat si marit”.

Dupa ce Sfintii Apostoli au primit Duhul Sfant, tragand sorti, s-au dus in toate partile pamantului sa vesteasca Evanghelia mantuirii si credinta in Iisus Hristos, incepand de la Ierusalim.

Astfel, prin Sfintii Apostoli, Duhul Sfant a fost transmis in lume tuturor celor ce cred in Hristos, prin Sfintele Taine ce se savarsesc in Biserica de catre preoti si episcopi.

Pogorarea Duhului Sfant este descrisa in cartea „Faptele Apostolilor”. Se spune ca “Duhul Sfant Se pogoara din cer ca un vuiet mare de vant si Se imparte deasupra capului fiecaruia din cei prezenti, in chip de limbi de foc”.

Dupa Pogorarea Sfantului Duh, Apostolii au primit puterea de a grai in limbi necunoscute de ei pana atunci. Au descoperit invatatura Mantuitorului si altor neamuri, in diferite limbi. S-au facut intelesi de toti iudeii veniti la Ierusalim din tot Orientul. Pentru ca nu au putut sa-si explice de ce apostolii puteau predica in graiuri diferite, pelerinii i-au acuzat ca ar fi „plini de must”, adica beti. Atunci Sfantul Petru le-a descoperit ca se implinise profetia lui Ioil: „Iar in zilele din urma, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul” (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1).

In aceeasi zi a Pogorarii Duhului Sfant, in urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut in Cristos, alcatuind prima comunitate crestina.

Superstitii

In Lunea Sfantului Duh, nu este bine sa te certi cu nimeni, acest lucru iti poate aduce necazuri. Rusaliile sunt zane ale apelor, astfel ca nu este bine sa inoti sau sa te speli nici in a doua zi de Rusalii.

De la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamani, nu este bine sa culegi plante tamaduitoare. Nu te urca in pomi, nu te duce in locuri inalte si nu calatori departe de casa.

De asemenea, nu este bine sa muncesti in aceasta perioada, pentru ca zanele se infurie pe cei ce nu le respecta si nu sarbatoresc aceasta ocazie.

Traditii

Duminica Rusaliilor, cand este praznuita Pogorarea Duhului Sfant, se face prilej pentru aducerea aminte de „limbile ca de foc” care s-au pogorat peste Apostoli. Aceste „limbi” sunt inchipuite astazi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credinciosi la biserica, spre a fi sfintite. Dupa slujba, frunzele se iau acasa si se aseaza la icoane si la usi.

In popor se crede ca frunzele si ramurile de tei feresc gospodariile de fulgere, de grindina si de duhurile cele rele. Aceasta credinta populara poate fi intemeiata pe sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant, daca se are in vedere sfintirea frunzelor cu aghiazma, ele devenind astfel purtatoare de har.

Indata dupa slujba, in Duminica Pogorarii Duhului Sfant, preotul si credinciosii merg pe camp si savarsesc Sfestania, adica sfintirea mica a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semanaturile campului, atat de preot, cat si de fiecare credincios in parte.

Rusaliile, in mitologia populara

In mitologia populara, „Rusaliile” sunt niste spirite rele (iele, zane). Se mai spune despre Rusalii ca sunt fiicele lui „Rusalim imparat”, acesta din urma fiiind o personificare a cetatii Ierusalim. Ele stau pe pamant vreme de o luna. Nu pot fi vazute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli si necazuri. Ele umbla imbracate in alb, danseaza in vazduh si cauta locuri neumblate. Locurile unde joaca raman arse si neroditoare. Pentru a fi feriti de ele, oamenii pun in casa pelin si usturoi. In aceste zile, frunze de pelin se pun in toate bauturile, cu exceptia apei.

Cine sunt, de fapt, Rusalcele, fapturile fantastice?

Rusaliile sunt o straveche sarbatoare preluata de geto-daci din mitologia romana. La romani, Rosalia, “Sarbatoarea Trandafirilor” era o zi inchinata cultului mortilor, in care pentru sufletele celor disparuti se aduceau ofrande: alimente si trandafiri pentru a le imblanzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influente ale cultului solar si ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor fapturi daimonice tinere, frumoase, capricioase si razbunatoare, citim in revista Cultura.

Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice care traiesc in vazduh si in padure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamant, noaptea, asezate in cerc, dar daca sunt zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat, acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, „luat de Rusalii”.

Ele umbla in cete formate din spirite fara sot (3-5-7-9). Daca se intampla sa fie vazute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie sa se miste sau sa le vorbeasca. Pe unde joca, pamantul ramane ars si batatorit, iarba se innegreste sau inceteaza sa mai creasca.

Zane rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respecta zilele de sarbatoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apa de la fantana; ii ridica pe sus in vartejuri, ii pocesc sau slutesc. Diferite forme de reumatism si maladii neuro-psihice se numesc “luat de Rusalii” sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scapa prin descantec de Rusalii, citind din carti la manastire, intrand in Hora Calusului, sau sarind peste bolovanul pe care Calusarii il pun pe pamant.

Dupa ce parasesc mormintele in Joia Mare si petrec Pastele cu cei vii, Rusaliile refuza intoarcerea in lacasurile lor. Pentru a le determina sa plece, li se impart pomeni abundente la Mosii de Vara. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), cand aceste spirite ale mortilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brau sau intrau in hora Calusului in ziua de Rusalii.

Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce erau, in sudul tarii si in Moldova, Calusarii. Tot Calusarii erau cei care le determinau sa plece din lumea celor vii. scrie fabricatinromania